Despre jucării educative

Articolele au fost realizate de redacția Creative Art Copywriting și verificate de următorii specialiști:

Articol redactat de Livia Şandru și verificat de psiholog Denisa Zdrobis.

Sumar:

  1. Trei  criterii care fac o jucărie să fie educativă
  2. Dezvoltarea motrică susţinută de jucăriile educative
  3. Dezvoltarea cognitivă susţinută de  jucăriile educative
  4. Alte beneficii ale jucăriilor educative
  5. Cum alegem jucăriile educative
  6. Concluzii
  7. Resurse despre „Despre jucăriile educative”

Trei  criterii care fac o jucărie să fie educativă

Jucăriile educative au rolul de a ajuta copilul să se dezvolte din punct de vedere fizic şi psihic. Crescând înconjurat de jucării, un copil are acces la cea mai sigură şi firească modalitate prin care se descoperă pe sine şi lumea înconjurătoare.

O jucărie este considerată educativă dacă susţine dezvoltarea copilului. Orice jucărie care reprezintă o provocare pentru un copil, iar în urma jocului cel mic are de câştigat, reprezintă o jucărie educativă.

Astfel, jucăriile educative au rolul de a susţine dezvoltare motrică şi cognitivă, precum şi de a ajuta copilul să comunice, să socializeze şi să se integreze mediilor cărora aparţine. Fiecare dintre aceste trei aspecte principale are alte ramificaţii care conduc la formarea celui mic, la dezvoltarea abilităţilor de toate tipurile, la a simţi şi empatiza, la a vorbi, a râde, a plânge şi a se putea înţelege normal cu cei din jurul lui.

Un sunet plăcut al caruselului sau coloritul viu al unei jucării îl va ajuta pe bebeluş să-şi descopere simţurile şi să se familiarizeze cu noua lume. Crescând între jucării, copilul are tendinţa să întindă mânuţa spre ceea ce îl atrage, va putea să prindă jucăria dorită şi să o exploreze, dezvoltându-şi  coordonarea ochi – mână. Cel mic va reuşi să se coordoneze şi să descopere procesul de recunoaştere a culorilor şi formelor, va realiza procesul acţiune – reacţiune şi fenomenul cauză – efect. Jucându-se cu jucăriile educative destinate strict vârstei lui, un bebeluş se va deprinde cu forme, culori şi sunete diferite. Balansoarele şi premergătoarele, puzzle-urile, cărţile ilustrate în caractere mari, cuburile pentru construit şi animăluţele vorbitoare vor ajuta bebeluşul să-şi dezvolte mobilitatea, motricitatea şi inteligenţa, să-şi descopere înclinaţiile şi să comunice. Jucăriile educative pentru bebeluşi îi vor ajuta să-și descopere  simţurile, să-și dezvolte motricitatea şi coordonarea sau latura cognitivă. Jucăriile educative sunt destinate fiecărei etape de creştere cu scopul de a susţine dezvoltarea abilităţilor copilului.

Prin joaca educativă, copilul trebuie să se înţeleagă pe sine şi să realizeze că este integrat unui grup format din familie şi prieteni. Copilul poate descoperi metodele prin care va deveni ceea ce doreşte.

Jucăriile educative susţin dezvoltarea abilităţilor, astfel încât copilul să facă faţă oricărui context în care este implicat în mod firesc şi adaptat vârstei, fapt ce îl va ajuta să-şi gestioneze situaţiile din viaţa de adult.

Jocul educativ va ajuta copilul în canalizarea atenţiei într-o anumită direcţie, îi va mări capacitatea de concentrare, memorare şi învăţare, îi va dezvolta imaginaţia şi inteligenţa, susţinându-i o activitate cerebrală normală.

Jucăriile educative înseamnă distracţie şi asigură mediul necesar unui copil pentru a creşte echilibrat. Însă pe lângă rolul de a aduce bucurie, jucăriile educative îl vor ajuta să-şi descopere simţurile, îl vor învăţa să meargă şi să se coordoneze, îi vor dezvolta mobilitatea, urmând să dobândească noi abilităţi, conșientizându-şi talentele şi înclinaţiile, dezvoltându-şi inteligenţa, creativitatea, capacitatea de concentrare şi memorare, imaginaţia, comunicarea şi încrederea în sine şi în ceilalţi, conform clicstoys.com.

“Părinții își doresc ce e mai bine pentru copilul lor. Nimic nu înlocuiește însă relația acestora cu al lor copil, relație care este esențială pentru dezvoltarea fizică, psihică, emoțională a acestuia. Totul se întâmplă în relație și părintele este primul model în viața copilului, cel care îl reflectă. De aceea, este important ca părintele să fie implicat în joaca cu propriul copil. Datorită jucăriilor educative care sunt un instrument excelent pentru dezvoltarea fizică și psihică a copilului nostru, de care ne putem bucura. Jucăriile educative facilitează implicarea noastră activă în procesul de creștere al copilului nostru.” Psiholog Denisa Zdrobis

Dezvoltarea motrică susţinută de jucăriile  educative

Dezvoltarea motrică presupune parcurgerea firească a fiecărei etape în care copilul îşi descoperă şi dezvoltă capacitatea de mişcare. Rolul unei jucării educative este de a transforma mişcările haotice şi necontrolate din primele luni de viaţă în mişcări bine coordonate şi controlate. Acest proces se întinde pe perioada primilor 2 – 3 ani de viaţă, la capătul cărora copilul ar trebui să reacţioneze corect la stimulii interni şi externi cu ajutorul aparatului locomotor.

Încă din primele luni de viaţă, jucăriile educative vor susţine mişcarea şi o vor transforma în mişcare controlată. În primă fază, jucăriile educative îl vor ajuta pe bebeluş în mişcarea capului şi a membrelor. Este perioada în care micuţul va fi foarte încântat de zornăitoare, de o jucărie mişcată în preajma sa, de culorile vii, începe coordonarea ochi – mână, manifestând chiar tendinţa de a întinde mânuţa spre jucării.

La patru luni, jucăriile educative îl vor determina pe micuţ să prindă jucăria dorită. Bebeluşul va învăţa să prindă o jucărie, să o rotească, să o ducă la guriţă, ajungând ca între şapte şi nouă luni să facă legătura între obiecte şi sunete, bătând vesel într-un xilofon sau apăsând zgomotoasele animăluţe colorate care imită sunetele reale. Când ajunge la 10 – 12 luni, micuțul se poate juca, angrenându-şi toate abilităţile, mare parte dintre ei deja merg la această vârstă. Este etapa explorărilor şi a învăţatului, etapa alegerilor şi a bucuriei jocului, etapa culorilor şi a corelărilor, astfel că jucăria educativă bine aleasă îl va susţine să-şi dezvolte şi mai mult mişcarea şi mişcările, să-şi descopere noi abilităţi în acest sens, bucurându-se de joc.

Pe măsură ce creşte, capacităţile din punct de vedere motric sunt mai mari. Alergând după o minge, învăţând să pedaleze, jucându-se cu jucării de apă sau cu palete, îşi va dezvolta şi mai mult motricitatea, dezvoltându-şi sistemul locomotor şi muscular, conform newdimensionoz.com.au.

Dezvoltarea cognitivă susţinută de  jucăriile educative

Dezvoltarea cognitivă a unui copil reprezintă dezvoltarea gândirii. Jucăriile educative alese corect şi adaptate fiecărei etape de creştere au rolul de a-l ajuta pe copil să-şi dezvolte gândirea. Prin apelarea la jucării şi jocuri, copilul va fi pus în situaţii problematice care vor avea rolul de a-l angrena într-un proces de descoperire a soluţiilor, astfel încât să rezolve micile probleme apărute.

Astfel, jucăria educativă destinată vârstei copilului are rolul de a-l stimula, de a-i activa permanent activitatea cerebrală, de a-l provoca în găsirea de soluţii. Copilul va învăţa din propriile lui încercări repetate, imitând, practicând, alegând şi clasificând. Dezvoltarea cognitivă a bebeluşilor se va produce prin accesarea simţurilor, prin experimentare şi manevrare, jucăria potrivită fiindu-i cel mai bun profesor şi camarad de joacă.

Alegerea jucăriilor potrivite va ajuta copilul să devină mai înţelept. Jucându-se cu jucăria potrivită, copilul va începe să arate interes pentru efectele produse de acţiunile lui, va putea grupa după forme şi culori, va şti destinaţia multor obiecte, va face diferenţa dintre sine şi ceilalţi, îşi va dezvolta imaginaţia.

Până la  vârsta de trei ani, un copil va putea face activităţi creative, va desena, va modela, va avea preferințe, va stabili relaţii cu obiectele, va înţelege mecanismele de funcţionare, precum cauză – efect şi, foarte important, jucându-se cu jucăriile potrivite, va învăţa să gândească înainte să acţioneze.

Jucăriile educative au un rol important în dezvoltarea cognitivă a unui copil. Doar prin joc şi joacă, cel mic îşi poate descoperi şi cultiva inteligenţa. Părinţii vor susţine permanent acest proces atât de important, punându-i la dispoziţie jucăriile potrivite şi angrenându-i în joaca destinată descoperii de sine şi dezvoltării cognitive, conform: newdimensionoz.com.au.

Alte beneficii ale jucăriilor educative

Rolul jucăriilor educative este de a ajuta copilul să se dezvolte normal din punct de vedere fizic şi psihic într-un mediu plin de bucurie, confort şi linişte. Fiecare jucărie educativă trebuie să susţină dezvoltarea, comunicare şi integrarea socială. Jucăriile educative sunt destinate fiecărei etape de creştere, de la nou-născuţi la bebeluşi, preşcolari, şcolarii mici, până la şcolarii mari. Adaptate fiecărei etape de creştere şi alese strict în funcţie de vârsta copilului, acestea nu doar susţin dezvoltarea din punct de vedere motric şi cognitiv, ci pun bazele formării copilului din prisma creativităţii, imaginaţiei, talentelor şi a înclinaţiilor. Jucăriile educative vor susţine copilul în descoperirea lui şi a  lumii înconjurătoare, în comunicare şi socializare.

Jucăria potrivită poate învăţa un preşcolar să vorbească corect, să-şi însuşească informaţii noi, să socializeze, să se concentreze, să-şi canalizeze atenţia, să-şi înţeleagă şi să-şi manifeste emoţiile, să găsescă soluţii în faţa unor obstacole. Jucăria educativă are rolul de a ajuta copilul în  descoperirea talentelor speciale putând fi chiar hotărâtoare în ceea ce priveşte alegerile de mai târziu.

Jucăriile şi jocurile educative presupun echilibru, dezvoltare şi învăţare, creativitate, imaginaţie, comunicare şi socializare, o viaţă activă şi plină de descoperiri. Pornind de la mingi sau palete şi terminând cu triciclete, role, skateboarduri şi biciclete, toate îl vor ajuta să se dezvolte fizic într-un mod armonios. Jocurile de rol, de grup şi interactive pun bazele comunicării şi a integrării copilului în societate. Prin joc şi joacă, ajutat de jucăriile educative, copilul va învăţa să îşi înţeleagă şi să îşi exprime sentimentele, va empatiza, va descoperi soluţii la problemele care apar la joacă, va creşte echilibrat şi se va bucura de beneficiile fiecărei etape de dezvoltare, îmbunătăţindu-şi abilităţile.

Pornind de la punerea bazelor dezvoltării cognitive şi motrice, jucăria educativă este alături de copil pe toate etapele de vârstă, conform whattoexpect.com.

Cum alegem jucăriile educative

Pentru ca o jucărie educativă să reprezinte un beneficiu pentru copil, atunci trebuie aleasă după anumite reguli, astfel încât să nu devină un pericol. Niciodată nu i se va pune la dispoziţie unui bebeluş o jucărie creativă destinată unui copil cu vârsta peste cinci ani, de exemplu.

Jucăriile creative se vor alege după vârstă. Fiecare părinte are responsabilitatea de a-i asigura copilului toate condiţiile pentru dezvoltare fizică şi psihică, pentru formare și învăţare.

O jucărie educativă are rolul de a dezvolta abilităţile fizice şi psihice ale copilului, de a-i susţine creativitatea, imaginaţia, capacitatea de concentrare, de a-i dezvolta comunicarea şi a-l ajuta să se descopere pe sine, să înţeleagă lumea înconjurătoare.

Deoarece rolul jucăriilor educative este de a susţine copiii în dezvoltarea abilităţilor, trebuie selectate după beneficiul pe care îl pot aduce asupra dezvoltării.  O jucărie va învăţa copilul să se mişte, să gândească, să vorbească, să socializeze, să-şi înţeleagă şi să-şi manifeste emoţiile, să găsescă soluţii în faţa unor obstacole, să-şi  descopere talente şi înclinaţii speciale, putând fi chiar hotărâtoare în ceea ce priveşte alegerile de mai târziu ale copilului în cariera lui de adult. Părintele va ţine cont de înclinaţiile copilului şi de gradul lui de dezvoltare, nu îi va procura jucării a căror activitate nu îi trezesc niciun interes.

Un criteriu foarte important când se aleg jucăriile creative îl reprezintă calitatea acestora. Trebuie să fie fabricate din materiale de calitate, non toxice şi fără potenţial alergen, să fie însoţite de instrucţiuni de folosire şi întreţinere, plus de date legate de provenienţă şi materiale componente.

Sunt de evitat jucăriile contrafăcute deoarece pot pune copilul în pericol atât prin calitatea  materiei prime folosite, cât şi a produsului finit, conform educational-toy-guide.com.

Concluzii

Jucăriile educative sunt vor susţine copilul în procesul de dezvoltare şi creştere. Alese corect, adaptate vârstei şi stadiului de dezvoltare, jucăriile educative contribuie la dezvoltarea motrică şi cognitivă, susţinând o creştere firească atât din punct de vedere fizic, cât şi emoţional.

Copilul va primi jucării educative încă de la vârsta de trei-patru luni, urmând ca pentru fiecare etapă de creştere, părintele să-i pună la dispoziţie jucării şi să-l angreneze în jocuri care au rolul de a-i dezvolta noi abilităţi, de a-l ajuta să se descopere, să înţeleagă lumea înconjurătoare şi să comunice.

Jucării educative puteți găsi pe site-ul ArtOfPlay.ro.

Resurse despre „Despre jucăriile educative”

  1. clicstoys.com
  2. newdimensionoz.com.au
  3. whattoexpect.com
  4. educational-toy-guide.com

Pentru mai multe detalii despre acest subiect, vă rugăm să consultați medicul pediatru sau să contactați psiholog Denisa Zdrobis.

Psiholog Denisa Zdrobis

Tel.: 0721.881.977

denisa.zdrobis@gmail.com

Rolul jucăriilor în viaţa copiilor, dezvoltarea cognitivă şi motrică

Articol redactat de Cristina Ştefănescu și verificat de doctor George Dejeu, specialist în chirurgie.

Sumar:

  1. Dezvoltarea motrică a copilului în funcţie de vârstă
  2. Dezvoltarea cognitivă a copilului în funcţie de vârstă
  3. Semne care arată probleme în dezvoltarea cognitivă şi motrică
  4. Rolul jucăriilor educative în dezvoltarea cognitivă şi motrică
  5. Lucruri pe care le pot face părinţii pentru dezvoltarea cognitivă şi motrică
  6. Concluzii
  7. Resurse despre „Rolul jucăriilor în viața copiilor, dezvoltarea cognitivă și motrică”

Dezvoltarea motrică a copilului ȋn funcţie de vȃrstă

Motricitatea generală

Secolul 21 a introdus ȋn vieţile noastre o invenţie care ne-a schimbat nu doar stilul ȋn care trăim, ci şi modul ȋn care gȃndim şi ne creştem copiii. Am etichetat cu mȃndrie o ȋntreagă generaţie ca fiind „copii digitali”. Oricȃt am ȋncerca să vedem ȋn copiii noştri calităţi şi „dotări” diferite de ale părinţilor, ei parcurg aceleaşi etape de dezvoltare. Deşi fiecare copil este unic şi are ritmul propriu de dezvoltare, uneori mai lent ȋntr-o etapă, dar capabil să recupereze mai tȃrziu. Schema pe care o prezentăm este orientativă şi poate servi drept ghid de observare:

  • 3 – 6 luni: ȋnalţă capul cȃnd este susţinut ȋn poziţia șezȃnd, se rostogoleşte pe o parte, ȋncearcă să-şi ridice pieptul cȃnd este aşezat pe burtă.
  • 7 – 10 luni: stă fără a fi sprijinit ȋn poziţia șezȃnd, merge de-a bușilea.
  • 11 – 12 luni: observă jucăriile din jur şi ȋncearcă să ajungă la ele din poziţia șezȃnd, tȃrȃndu-se, se ȋndreaptă către obiectele din casă de care se ţine pentru a se ridica ȋn picioare.
  • 13 – 18 luni: ȋncepe să facă primii paşi pe suprafeţe plane, urcă trepte dacă este ajutat şi ȋncearcă să alerge, deşi se dezechilibrează frecvent şi cade.
  • 2 – 3 ani: copilul ȋşi coordonează bine mişcările ȋn mers, ȋncepe să alerge, să urce scările independent, are echilibru pe un picior şi poate lovi cu piciorul.
  • 4 – 5 ani: mişcările braţelor şi ale picioarelor sunt mai sigure, mai precise şi mult mai variate, motiv pentru care copilul ȋncepe să experimenteze mersul pe tricicletă, pe patine şi chiar săritul corzii.

Maturizarea motricităţii generale (musculatura gȃtului, toracelui, abdomenului şi a membrelor) continuă după vȃrsta de 6 ani, cȃnd forţa şi capacităţile fizice cresc şi devin definitorii pentru integrarea socială ȋn grupul clasei.

Motricitatea fină

Odată integrat ȋntr-un grup şcolar, copilul va fi evaluat ȋn funcţie de performanţele şcolare. Nu toţi părinţii sunt avertizaţi de faptul că dezvoltarea cognitivă a copilului porneşte ȋncă din primele luni de viaţă prin stimularea motricităţii fine. Părinţii trebuie să fie primii observatori ai stadiilor de explorare prin care trec copiii ȋn primii doi ani de viaţă:

  • 2 – 3 luni: ţine obiecte mici puse ȋn mȃnă, le duce la gură, dar involuntar le scapă;
  • 4 luni: observă obiectele şi ȋncearcă să le apuce cu mȃna, dar nu reușeşte;
  • 5 – 6 luni: reușeşte să ţină un obiect cu ambele mȃini;
  • 6 – 7 luni: trece jucăria dintr-o mȃnă ȋn alta prinzȃnd obiectul cu toate degetele;
  • 8 – 9 luni: prinde jucăria cu trei degete, poate să ţină cȃte un obiect ȋn fiecare mȃnă şi să le ridice dacă ȋi scapă:
  • 10 – 12 luni: prinde obiectele cu degetul mare şi arătător, rostogoleşte și aruncă o minge mică, scoate obiecte dintr-o cutie şi le pune la loc;
  • 13 – 18 luni: ȋncearcă să ţină două obiecte ȋntr-o mȃnă, ţine cu stȃngăcie un creion cu care mȃzgăleşte hȃrtia, doreşte să ducă lingura la gură şi să construiască suprapunȃnd 2 – 5 cuburi.
  • După vȃrsta de 2 ani, dezvoltarea motricităţii fine este tot mai evidentă. Copilul este fascinat de faptul că poate, nu doar să manipuleze, dar şi să creeze lucruri: ridică turnuri din cuburi, modelează forme din plastilină.
  • La 3 – 4 ani, copiii ȋncep să ţină obiectele de scris aproape corect pentru a putea trasa linii.
  • După vȃrsta de 4 ani, mişcarea mȃinii devine tot mai sigură, copilul putȃnd să traseze cercuri, pătrate sau litere mari.
  • Între 5 – 7 ani, se produc schimbările cele mai spectaculoase: copilul ȋncepe să-şi cȃştige independenţa dobȃndind tot mai multă fineţe motrică. Obiectele de scris şi de igienă personală sunt folosite cu mai multă ȋndemȃnare.

Dezvoltarea cognitivă a copilului ȋn funcţie de vȃrstă

Orice nouă „cucerire” a copilului este un motiv de mȃndrie şi bucurie, ȋncepând ȋn primele luni de viaţă. Totul se pune sub semnul inteligenţei, abilităţile copilului fiind plasate ȋntr-o grilă de „normalitate” stabilită de specialişti, pe care copiii o parcurg cu propriul ritm de adaptare la lumea din jur. Faptul că un copil nu se ȋncadrează ȋn acest ritm de dezvoltare, nu trebuie să fie un semnal de alarmă. Ȋn general, creierul unui copil parcurge următoarele etape:

  • 1 lună: ascultă sunetele şi plȃnge pentru a atrage atenţia.
  • 2 – 4 luni: ȋşi coordonează mişcările ochilor, ȋşi descoperă mȃinile şi picioarele, repetând mişcări care i-au făcut plăcere.
  • 5 – 7 luni: reacţionează la auzul numelui, studiază obiectele cu atenţie, semnalează prin sunete stările de bucurie sau supărare, ȋncepe să memoreze o anume succesiune a unor acţiuni care-i fac plăcere (pregătirea mesei) sau apariţia unei persoane pe care o recunoaşte.
  • 8 – 12 luni: indică părţile corpului omenesc, răspunde la comenzi scurte, imită acţiunile celor din jur, ȋnţelege relaţia cauză – efect, ȋi face plăcere să privească ilustraţii, dar pentru foarte scurt timp.
  • Pȃnă la 2 ani: continuă să exploreze şi să memoreze, poate să identifice membrii familiei ȋn fotografii, ȋşi aminteşte locul anumitor obiecte, ȋncepe să ia decizii ȋn cazul unor alternative.
  • Pȃnă la 5 ani: ȋncepe să manifeste interes pentru efectele acţiunilor sale, conştientizează diferenţa ȋntre sine şi ceilalţi. Acum apar situaţiile imaginare, manifestă interes pentru activităţi creative. Pe măsură ce se dezvoltă limbajul, se dezvoltă şi capacitatea de memorare. Atenţia şi implicarea ȋntr-o activitate au o durată tot mai mare.

Semne care arată probleme ȋn dezvoltarea cognitivă şi motrică

Ȋn funcţie de vȃrstă, copiii pot manifesta dificultăţi motrice ȋn deplasare, ȋn manevrarea obiectelor şi pentru ȋndeplinirea unor acţiuni simple.

Primele semne care care ar trebui să dea de gȃndit părinţilor sunt:

  • ȋntȃrzierea alarmantă ȋn ȋncercarea de deplasare (rostogolire, ridicarea capului, mersul de-a buşilea).
  • lipsa flexibilităţii corpului, deplasarea cu mişcări robotice.
  • tonusul muscular slăbit, postura defectuoasă, reacţia lentă la stimulii senzoriali, mobilitatea şi rezistenţa la efort scăzute.
  • oboseala.
  • incapacitatea de a repeta după un timp mişcări ȋnvăţate care nu au mai fost exersate.

Odată cu vȃrsta şcolară pot apărea şi alte semne care pot sugera probleme ȋn dezvoltarea motrică a copilului:

  • abilitate scăzută ȋn folosirea instrumentelor de scris – desenat (acurateţe şi durată).
  • incapacitatea de a-şi păstra poziţia corectă ȋn bancă sau la masa de lucru.
  • stare de oboseală permanentă, letargie, amȃnarea deciziei de a răspunde unor stimuli externi.
  • masticaţie dificilă şi dificultate la ȋnghiţire.
  • articulare incorectă a sunetelor ȋn vorbire.

Ignorarea ȋntȃrzierii ȋn dezvoltarea motrică a copilului poate declanşa o ȋntȃrziere ȋn dezvoltarea cognitivă a copilului. Imposibilitatea de a ţine pasul cu ceilalţi copii, de a participa la jocurile lor va duce la frustrare şi neȋncredere.

Ȋntȃrzierea ȋn dezvoltarea cognitivă este mai greu de observat ȋn primele luni de viaţă, dar câteva semne generale trebuie să dea de gȃndit:

  • lipsa atenţiei, chiar şi pentru scurte perioade de timp.
  • incapacitatea de a asculta.
  • ȋndeplinirea unei activităţi ȋntr-un timp extrem de lent.
  • agitaţia permanentă.

Toate aceste manifestări pot fi datorate doar unui ritm diferit de dezvoltare a copilului, dar pentru a preȋntȃmpina agravarea situaţiei este absolut obligatorie diagnosticarea acestor probleme de către un medic sau terapeut. Din păcate, primele ȋngrijorări apar prea tȃrziu, la grădiniţă sau la evaluarea psihosomatică pentru admiterea ȋn clasa pregătitoare. Diagnosticarea precoce a acestor dificultăţi şi ȋnceperea unui program de recuperare ȋl vor ajuta să depăşească acest stadiu pentru a-şi recupera respectul de sine şi ȋncrederea.

Rolul jucăriilor educative ȋn dezvoltarea cognitivă şi motrică

„Dacă vrei să-ţi păstrezi creativitatea şi inventivitatea, rămȃi copil” spunea Jean Piaget. Autorul teoriei despre dezvoltarea copilului a demonstrat că aceste calităţi sunt caracteristici ale copilăriei pe care doar societatea adulţilor le poate diminua sau şterge. Copiii se nasc cu capacitatea de a descoperi lumea exterioară şi o fac parcurgȃnd patru stadii de dezvoltare:

  • senzorio – motor (0 – 2 ani);
  • intuitiv ( 3 – 7 ani);
  • operaţii concrete (8 – 11 ani);
  • noţiuni abstracte (12 – 15 ani).

Ȋn funcţie de aceste etape, dezvoltarea cognitivă și motrică a copiilor poate fi remediată sau diversificată prin interacţiunea cu părinţii, cu alţi copii, cu terapeuţii, prin intermediul jocului şi a jucăriilor. Oferta de jucării este extrem de bogată şi prezentată ȋntr-o formă atractivă. Culorile, materialele şi forma le fac irezistibile chiar şi pentru un adult. Există jucării lansate prin campanii de marketing care le transformă ȋn articole „must-have”. Este greu să refuzi copilului un obiect aflat ȋn trend!

Cu toate acestea, alegerea jucăriilor pentru copii trebuie să fie o decizie făcută nu doar din dragoste, ci şi cu multă responsabilitate. Jucăriile pot fi un instrument miraculos pentru stimularea dexterităţilor şi cunoştinţelor copiilor, precum și un mod distractiv de a-şi petrece timpul. Unele jucării se dovedesc o sursă de necazuri: pericol de accidentare, toxicitate, dependenţă. Printr-o documentare riguroasă şi solicitȃnd sfatul unui specialist, alegerea jucăriei potrivite nu poate să fie decȃt benefică pentru dezvoltarea motrică şi intelectuală a copilului.

Singur sau cu sprijinul unui consultant, veţi putea alege ȋntre:

  1. Jocuri manuale, mecanice sau electronice;
  2. Jocuri educaţionale (lingvistice, matematice, de logică etc.) sau de divertisment;
  3. Jocuri individuale sau de grup;
  4. Jocuri de dezvoltare fizică (motricitate, elasticitate, diferite grupe de mușchi, precizie);
  5. Jocuri de dezvoltare cognitivă (memorie, atenţie, limbaj);
  6. Jucării de creativitate (desen, pictură, modelaj, lucru manual) pentru dezvoltarea imaginaţiei.

O atenţie specială trebuie acordată jocurilor pe calculator. Jocurile educaţionale construite ȋn colaborare cu profesori, psihologi şi medici ţin cont de vȃrsta utilizatorilor. Neavȃnd o grafică impresionantă, ele nu sunt prea atractive pentru copii. Cele comerciale ȋnsă devin fascinante prin crearea iluziei că lumea virtuală este reală. Viteza succesiunii imaginilor, sunetele au un efect aproape hipnotic asupra copilului afectȃnd vederea, atenţia, răbdarea. Copilul poate să dezvolte trăsături de caracter inspirate de genul agresiv, distructiv al jocului. Manifestarea „noului caracter” ȋn viaţa de fiecare zi trebuie să fie un semnal de alarmă. De aceea, decideţi cu responsabilitate la ce vȃrstă daţi acces copilului ȋn lumea virtuală şi stabiliţi durata rezonabilă petrecută de acesta ȋn faţa calculatorului.

5 lucruri pe care le pot face părinţii pentru dezvoltarea cognitivă şi motrică

Dezvoltarea armonioasă a copilului ȋncepe cu prima ȋmbrăţişare şi continuă pe toată perioada vieţii şcolare prin fiecare manifestare de afecţiune, ȋncredere şi sprijin arătate copilului. După apariţia copilului ȋn familie, părinţii, mai ales mama, ar dori să joace mai multe roluri: de nutriţionist, kinoterapeut, logoped, medic pediatru, profesor de limbi străine şi arte sau chiar de antrenor. Ȋn majoritatea cazurilor, părinţii uită că nimeni nu are pretenţia şi nici nu este posibil ca cineva să atingă perfecţiunea. Copiii nu au nevoie de părinţi perfecţi, ci de părinţi buni. Dăruirea totală pȃnă la epuizare prin sacrificarea intereselor personale ȋn folosul educării copilului este o tactică greşită.

Un părinte bun este un părinte care-şi acordă timp pentru dezvoltarea personală, care este liniştit, echilibrat şi mulţumit. Doar astfel poate demonstra eficacitate şi eficienţă ȋn educarea şi creşterea copilului pentru că:

  1. Mai presus de orice, copilul are nevoie de un model. După ce şi-a conturat o imagine clară despre viitorul copilului său, părintele trebuie să adopte şi să demonstreze calităţile şi comportamentul pe care le aşteaptă de la copilul său.
  2. Copilul trebuie să simtă prezenţa permanentă a părintelui: un părinte calm, cald şi echilibrat. Durata timpului petrecut cu copilul este importantă, dar nu vitală. Calitatea acestei relaţii determină dezvoltarea completă a acestuia. De la joaca pe podea pȃnă la pregătirea examenelor, de la activităţi domestice pȃnă la pregătirea unor proiecte ştiinţifice, fiecare privire, gest sau vorbă de ȋncurajare, idei sau soluţii construiesc personalitatea copilului.
  3. Copilul are nevoie să fie ascultat, dar ȋn acelaşi timp are nevoie de explicaţii și de ȋncurajări.
  4. Copilul are nevoie de ȋndrumarea părintelui ȋn cadrul diverselor activităţi ȋn care este implicat. De fiecare dată, el are nevoie de recunoaşterea efortului său. O vorbă de ȋncurajare sau de mulţumire va creşte ȋncrederea copilului ȋn calităţile sale şi-l va face mai bun, mai generos.
  5. Dezvoltarea cognitivă şi motrică a copilului se desfăşoară uneori ȋntr-un ritm mai lent decȃt sunt așteptările părinţilor. Perseverenţa şi răbdarea părintelui vor ameliora consecinţele sau chiar le vor elimina.

Concluzii

Incontestabil, dezvoltarea motrică generală şi fină, ȋnvăţarea abilităţilor sociale și dobȃndirea celor emoţionale ȋncep din primele luni de viaţă. Tot atunci, alături de părinţi şi stimulaţi de interacţiunea cu aceştia, ȋncepe şi dezvoltarea cognitivă. Primele mişcări ale braţelor copilului, ȋncercarea de a se ridica ȋn picioare şi a se deplasa sunt dictate de dorinţa copilului de a-şi atinge părintele. Primul zȃmbet al copilului este un răspuns la zȃmbetul părintelui. Fiecare mişcare simplă sau complexă a palmei copilului este o imitare a gesturilor de tandreţe şi ȋmbrăţişare cu care sunt ocrotiţi copiii.

Pe toată perioada ȋnvăţării, tandemul copil – părinte va realiza ȋmpreună cei mai importanţi paşi către performanţă. Totul porneşte şi se desfăşoară sub forma unui joc bine programat, personalizat şi permanent reîmprospătat ȋn funcţie de vȃrsta şi ȋnclinaţiile copilului.

Adevăratul suces al părintelui este ȋndrumarea şi consilierea copilului pȃnă la stadiul de persoană capabilă să lucreze şi să trăiască pe cont propriu.

Resurse despre „Rolul jucăriilor în viața copiilor, dezvoltarea cognitivă și motrică”

  1. gracepointwellness.org
  2. chrichmond.org
  3. similac.com
  4. childdevelopment.com.au
  5. learningrx.com
  6. study.com
  7. childdevelopmentinfo.com
  8. childdevelopmentinfo.com
  9. friendshipcircle.org
  10. verywellfamily.com
  11. nichd.nih.gov
  12. mentalhelp.net
  13. blog.brainbalancecenters.com
  14. projecttopics.org
  15. educationalplaycare.com

Pentru mai multe detalii despre acest subiect, vă rugăm să consultați medicul dumneavoastră sau să contactați dr. George Dejeu, medic specialist chirurgie.

Dr. George Dejeu
medic specialist chirurgie

Spitalul Pelican Oradea
www.spitalpelican.ro
www.drdejeu.ro
dejeu.george@drdejeu.ro
0741 039931
0731 212294

Cât de importante sunt materialele din care sunt realizate jucăriile?

Articol redactat de Maria Antoaneta Constantin și verificat de Doctor George Dejeu, specialist în Chirurgie.

Sumar:

  1. De ce să ţii cont atunci când alegi jucăriile. Sfaturi pentru proaspeţii părinţi
  2. Importanţa materialelor din care sunt realizate jucăriile
  3. Ce trebuie să ştii despre jucăriile din plastic
  4. Ce trebuie să ştii despre jucăriile din lemn
  5. Ce trebuie să ştii despre jucăriile din materiale reciclate
  6. Ce trebuie să ştii despre jucăriile din textile
  7. Concluzii
  8. Resurse despre „Cât de importante sunt materialele din care sunt realizate jucăriile?”

De ce să ţii cont atunci când alegi jucăriile. Sfaturi pentru proaspeţii părinţi

Alegerea jucăriilor pentru copii poate părea foarte simplă, mai ales dacă se ține cont de părerile celor mici. Totuși, orice părinte își dorește tot ce este mai bun pentru copilul său, iar din această cauză trebuie să acorde atenție anumitor detalii în momentul alegerii jucăriilor, în special dacă sunt proaspeți părinți și nu au experiență în domeniu. Din fericire, există câteva elemente cheie pe care toți părinții trebuie să le aibă în vedere atunci când pleacă la cumpărături pentru jucării.

  • Jucării potrivite pentru vârsta copilului – majoritatea jucăriilor prezintă pe ambalaj un sticker ce indică vârsta recomandată. Acest lucru reprezintă primul pas de care trebuie să țină cont proaspeții părinți. Indiferent cât de drăguțe sau amuzante pot părea unele jucării, vârsta indicată pe ambalaj trebuie să fie respectată – în cazul în care achiziționați pentru un copilaș de 2 ani o jucărie indicată pentru 6 ani, este posibil să vă confruntați cu ingerarea anumitor piese din componența jucăriei respective sau cel mic se poate speria de zgomotele sau mișcările produse de jucărie.
  • Jucării confecționate foarte bine – nu este nicio problemă dacă jucăriile sunt pasate din generație în generație sau sunt achiziționate din magazine second-hand. Totuși, trebuie să verificați ca ele să fie în stare bună, confecționate bine, fără nasturi rupți, sârme ieșite sau alte probleme ce pot afecta siguranța copilului. De asemenea, unele jucării sunt mai scumpe datorită calității cu care sunt confecționate – chiar dacă poate părea o gaură în buget, jucăriile realizate mai bine ajută la protecția celui mic, pe când cele construite mai slab calitativ se pot rupe sau strica.
  • Mărimea jucăriei – trebuie să țineți cont de acest aspect mai ales dacă vârsta copilului este mai mică de 3 ani. Orice jucărie trebuie să fie mai mare decât gura celui mic pentru a se evita înghițirea acesteia.
  • Greutatea jucăriei – greutatea jucăriei ar trebui să fie legată tot de vârsta celui mic. Nu este recomandat să cumpărați jucării grele, mai ales dacă cel mic nu este suficient de îndemânatic sau dacă îl lăsați să se joace singur. Aceste jucării pot cădea pe el sau pe diferite părți ale corpului și pot produce răni mai ușoare sau mai grave (babycenter.com).

Asigurați-vă întotdeauna că păstrați jucăriile curate. Unele jucării din plastic pot fi curățate în mașina de spălat vase, dar mai întâi citiți instrucțiunile producătorului. O altă opțiune este amestecarea săpunului antibacterian cu apă fierbinte într-o sticlă de pulverizare și folosirea acestuia pentru a curăța jucăriile, spălându-le după aceea. Întotdeauna o jucărie din lemn se va curăța mai ușor decât una din material textil.” Doctor George Dejeu

Importanţa materialelor din care sunt realizate jucăriile

Materialele din care sunt confecționate jucăriile copiilor sunt extrem de importante pentru sănătatea, dar și pentru siguranța celor mici. Majoritatea jucăriilor menționează pe ambalaj materialele din care sunt făcute, precum și originea lor. Părerile sunt împărțite în ceea ce privește cele mai bune și cele mai proaste materiale pentru jucării, alegerea fiind în cele din urmă a părinților. Totuși, există câteva elemente de care trebuie să țineți cont atunci când vine vorba de importanța materialelor din care sunt realizate jucăriile. Iată care sunt acestea!

  • Originea jucăriilor – jucăriile din plastic nu sunt tocmai cele mai preferate, însă originea lor poate influența gradul de siguranță pe care îl oferă. Este indicat să evitați jucăriile de plastic din China. Acest lucru se întâmplă din cauza faptului că politica controlului calității produselor nu este la fel de strictă în China, folosindu-se astfel produse mai periculoase pentru vopsirea jucăriilor, dar și la nivelul asamblării lor, fiind predispuse la o stricare mai rapidă.
  • Materiale care conțin plumb, PVC și BPA – majoritatea jucăriilor menționează pe ambalaj materialele din care sunt confecționate, precum și diferite substanțe prezente într-o cantitate mare. Dintre acestea, cele mai periculoase ingrediente regăsite ar putea fi plumbul, PVC-ul și BPA-ul. Plumbul folosit în cantități mari la niște jucării poate conduce la afectarea rinichilor, deficiențe în procesele de învățare și creștere etc. PVC-ul conține multe chimicale periculoase, printre care se numără și agenți cancerigeni cunoscuți, precum clorura de vinil, dioxina și altele, contribuind la agravarea astmului, a alergiilor și a problemelor legate de sistemul reproducător. BPA-ul reprezintă o altă substanță chimică regăsită în jucăriile din plastic și chiar și în unele biberoane sau suzete, având efecte dăunătoare asupra dezvoltării sugarilor: tulburări de atenție, de creșterea celulelor canceroase, de pubertate cu debut precoce și de obezitate (whattoexpect.com).

Ce trebuie să ştii despre jucăriile din plastic

Jucăriile de plastic sunt cele mai comune jucării găsite pe piață. În linii mari, sunt niște jucării acceptabile pentru copii, chiar dacă prezintă o serie de aspecte negative. Principalul lucru la care trebuie părinții să aibă grijă când vine vorba despre jucăriile și sticlele din plastic este cantitatea de BPA folosită la realizarea lor. BPA-ul reprezintă un chimical folosit la realizarea produselor din policarbonat pentru a întări plasticul. O concentrație prea mare de BPA poate afecta dezvoltarea creierului, a sistemului reproducător sau a sistemului imunitar. Pentru a evita acest lucru, se recomandă verificarea castronelelor și a biberoanelor de plastic din care mănâncă copilul.

Jucăriile de plastic sunt perfecte pentru a fi roase, în special în momentele în care cresc dințișorii celor mici. În aceste momente, copilașii ingerează o cantitate mică din substanțele care îmbracă plasticul respectiv. Pentru a evita orice problemă, se recomandă folosirea biberoanelor/castroanelor din sticlă sau verificarea etichetelor, precum și înlocuirea jucăriilor de ros cu unele confecționate din materiale diferite (babycenter.com).

Ce trebuie să ştii despre jucăriile din lemn

Jucăriile din lemn sunt cele mai avantajoase jucării. Aceste jucării își evidențiază cel mai bine avantajele atunci când sunt comparate cu jucăriile de plastic. Principalele beneficii pe care le oferă jucăriile din lemn sunt:

  • Siguranța – spre deosebire de plastic, jucăriile din lemn se rup mai greu, iar cel mic nu se va mai răni/lovi/înțepa la fel de ușor. De asemenea, sunt o alternativă bună și pentru ros, în cazul în care cresc dințișorii, mai ales în fața jucăriilor confecționate din metal.
  • Durabilitatea – dacă sunt îngrijite corespunzător, jucăriile din lemn vor rezista mai mult, deoarece lemnul are o durată de viață destul de lungă. De cele mai multe ori, jucăriile confecționate din lemn ajung să fie trecute dintr-o generație în alta, oferindu-vă posibilitatea de a crea legături speciale și emoționale cu acestea.
    Încurajarea imaginației – multe dintre jucăriile din lemn sunt de tipul puzzle-urilor sau al construcțiilor, contribuind astfel la lucrarea imaginației și a logicii. De asemenea, aceste tipuri de jucării încurajează și dezvoltarea relațiilor dintre părinți și copii, dar și dintre copii și alți copii, fiind posibil jocul colectiv. Imaginația poate fi stimulată și de colorarea sau desenarea lemnului (kaboutjie.com).
  • Simțul tactil și cel al forței – jucăriile confecționate din lemn au o textură ușor diferită față de cele din alte materiale, resimțindu-se la degete striațiile lemnului sau finețea acestuia, în funcție de tipul de lemn și tipul de confecționare a jucăriei. În plus, aceste jucării sunt ceva mai grele spre deosebire de celelalte. Totuși, din această ultimă cauză, se recomandă însoțirea copilului în momentul în care se joacă cu jucăriile mai grele.
  • Multitudinea de posibilități – atunci când un copilaș se joacă folosind jucării din lemn, el nu dispune de voci, alarme, muzică sau mișcări automizate realizate de jucărie. Acest lucru înseamnă că el trebuie să asigure toate aceste elemente și că își poate customiza jocul după cum dorește, fiind diferit de fiecare dată. Acest lucru dezvoltă imaginația, precum și abilitățile de vorbire, cântare și mișcare.
  • Coordonarea mână – ochi – datorită formelor mai clasice pe care le au jucăriile din lemn, copilul dezvoltă mai bine corelația dintre mână și ochi. Acest lucru se întâmplă cel mai bine în momentele în care se construiesc turnuri din cuburi de lemn, așezându-se cu grijă cuburile unul deasupra celuilalt fără să se cauzeze prăbușirea turnului (spielgaben.com).

Ce trebuie să ştii despre jucăriile din materiale reciclate

Realizarea jucăriilor din materiale reciclate poate reprezenta un proces extrem de amuzant, educativ și plin de dragoste, atât pentru părinți, cât și pentru copii. Atâta timp cât elementele reciclate sunt în stare bună, nu sunt toxice și nu prezintă probleme, aveți nevoie doar de imaginație pentru a obține cele mai distractive și inventive jucării din materiale reciclate.

  • Reciclarea cutiilor din carton – cutiile din carton reprezintă un aliat de nădejde dacă ați rămas în pană de idei în ceea ce privește jucăriile. Cu ajutorul lor puteți confecționa un trenuleț de diferite dimensiuni pentru a vă juca alături de cel mic. Dacă aveți cutii suficient de mari, îl puteți pune pe cel mic în cutie și să-l trageți pentru amuzament. De asemenea, cutiile mari de carton pot reprezenta o bază foarte bună pentru construirea unei case de păpuși.
  • Reciclarea tuburilor de hârtie igientică – după terminarea rolelor de hârtie igienică, nu aruncați tuburile. Acestea pot fi pictate, lipite sau cusute pentru a forma diferite jucării, cum ar fi anumite insecte, mașinuțe, trenuri sau piese de mobilier pentru casa unor păpuși.
  • Bombe de apă – pentru realizarea lor se folosesc bureți. Acești bureți pot fi decupați în diferite forme interesante care pot fi lipite sau cusute împreună. Fiind vorba de bureți, nu se pot provoca stricăciuni, iar copiii nu se pot răni fizic. Un bonus ar fi că aceste bombe de apă pot fi folosite de nenumărate ori fără a se strica (thesprucecrafts.com).

Ce trebuie să ştii despre jucăriile din textile

Jucăriile din textile sunt o alternativă foarte bună pentru copilași. Acestea se regăsesc în majoritatea magazinelor și capată diferite forme, fiind ideale pentru cei mici, mai ales dacă reprezintă animalul preferat sau un personaj din desenele animate. Ele pot avea dimensiuni variate, iar dumneavoastră le puteți alege pe cele mai potrivite pentru cei mici. De asemenea, jucăriile din textile pot fi confecționate chiar de către părinți cu ajutorul materialelor textile și pot fi umplute cu alte materiale, printre care și vată – totuși, aveți grijă cum coaseți aceste jucării, deoarece nu este indicat ca umplutura să iasă. În ceea ce privește fața jucărioarelor, aceasta poate fi concepută foarte ușor, cu ajutorul unei ațe mai groase și mai colorate (whileshenaps.com).

Totuși, aceste jucării necesită o îngrijire mai atentă. Dacă în cazul unor jucării din lemn sau plastic este vorba despre o simplă ștergere cu un șervețel umed, jucăriile textile necesită spălare. Atunci când spălați jucăriile, trebuie să aveți grijă și la detergentul ales – aveți în vedere faptul că e posibil ca cel mic să bage jucăria în gură sau să o sugă și este foarte important ca detergentul folosit să nu fie toxic. De asemenea, trebuie să le verificați periodic pentru a nu fi rupte (să iasă umplutura pe care o poate ingera cel mic) sau să nu se desprindă anumite componente ce pot fi înghițite (nasturi, mânuțe, codițe etc.) (kidshealth.org).

Concluzii

Alegerea jucăriilor pentru cei mici reprezintă un proces care necesită multă atenție. Indiferent dacă este vorba despre jucării din plastic, lemn sau textile, fiecare prezintă o serie de avantaje și dezavantaje. Părinții trebuie să aibă o atenție sporită la toate variantele. De asemenea, trebuie să țineți cont și de preferințele copiilor, deoarece majoritatea tind să încline către un anumit stil de joacă și către anumite jucării. Atâta timp cât jucăriile sunt păstrate în condiții optime (curate și fără rupturi sau alte stricăciuni), acestea nu ar trebui să reprezinte un pericol sau o problemă pentru cei mici. În orice caz, până la o vârstă mai înaintată, se recomandă supravegherea celui mic în timpul jocului, mai ales dacă se introduc jucării noi sau dacă jucăriile vechi nu mai sunt în condiții la fel de bune precum erau la început.

Resurse despre „Cât de importante sunt materialele din care sunt realizate jucăriile?”

  1. kaboutjie.com
  2. spielgaben.com
  3. whattoexpect.com
  4. babycenter.com
  5. whileshenaps.com
  6. kidshealth.org
  7. babycenter.com
  8. thesprucecrafts.com

Pentru mai multe detalii despre acest subiect, vă rugăm să consultați medicul dumneavoastră sau să contactați Dr. George Dejeu, medic specialist chirurgie.

Dr. George Dejeu
medic specialist chirurgie

Spitalul Pelican Oradea
www.spitalpelican.ro
www.drdejeu.ro
dejeu.george@drdejeu.ro
0741 039931
0731 212294

Oferim orice jucărie copiilor sau suntem selectivi în privinţa tipului de jucărie pe care îl oferim?

Articol redactat de Panseluţa Codreanu și verificat de dr. George Dejeu, specialist în chirurgie.

Sumar:

  1. Reguli de care să ţii cont atunci când alegi o jucărie
  2. Ce tipuri de jucării educative sunt recomandate bebeluşilor şi copiilor de grădiniţă
  3. Jucării educative pe care le poţi oferi cadou şcolarilor
  4. Siguranţa în joacă. Cum alegi jucăriile astfel încât copilul să nu fie în pericol
  5. Motive pentru care îţi recomandăm să fii selectiv în privinţa jucăriilor
  6. Concluzii
  7. Resurse despre „Oferim orice jucărie copiilor sau suntem selectivi în privinţa tipului de jucărie pe care îl oferim?”

Copilăria înseamnă joacă, distracție inofensivă, explorare, întrebări al căror șir adultul l-a pierdut de mult, dar poate mai mult decât orice, copilăria înseamnă inocență și lipsa de discernământ. Iar aici intervine adultul care supraveghează dezvoltarea mai întâi a bebelușului și apoi a copilului. Când amintim de lipsă de discernământ, ne referim la faptul că cel mic trebuie îndrumat, învățat, proces care se realizează și prin joacă. Din acest motiv, părinții trebuie să fie foarte atenți atunci când decid care sunt jucăriile cu care se joacă copilul lor. În funcție de acestea, depinde dezvoltarea fizică și psihică a copilului. Mai mult decât atât, realitatea tristă din jur demonstrează faptul că, uneori, din cauza neatenției, o jucărie aparent lipsită de orice pericol poate duce la vătămări ale copilului sau…moarte. Deci….ATENȚIE!

„Există mult mai multe beneficii ale jucăriilor educaționale atunci când sunt introduse la copii începând de la o vârstă fragedă. Părinții care încă dezbat dacă investesc în câteva jucării educative pentru copiii lor ar trebui să facă acest lucru. La urma urmei, beneficiile acestor tipuri de jucării durează până când ajung la vârsta adultă. Tipul corect de jucărie oferit la momentul potrivit poate face minuni pentru dezvoltarea minții tinere.” doctor George Dejeu

Reguli de care să ții cont atunci când alegi o jucărie

Când spui joacă, spui copilărie, candoare, lipsă de griji și bucurie. Așa își petrec timpul copiii noștri, iar dincolo de aspectul ludic, prin joacă copilul cunoaște lumea, explorând-o, motiv pentru care fiecare părinte trebuie să cunoască regulile care se impun în alegerea jucăriilor. Astfel, am format un buchet de informații în acest domeniu pe care îl oferim cititorului.

  • În primul rând, jucăria aleasă trebuie să fie specifică vârstei copilului. Din cauza faptului că nu s-a luat în serios această regulă, potrivit unui studiu din 2009, în SUA s-au înregistrat peste 1700 de vizite la urgențe pe diverse motive în urma folosirii jucăriilor inadecvate.
  • Siguranța copilului primează în astfel de cazuri, motiv pentru care jucăriile trebuie să asigure lipsa de orice pericol. În situația în care alegem pentru bebeluși, jucăriile trebuie să fie din material moale, astfel plasticul dur poate fi înlocuit cu lemn sau cu jucăriile din cauciuc. Părțile componente ale jocului ales să nu conțină piese mici care ar putea fi înghițite sau să aibă alte colțuri cu care s-ar putea lovi.
  • Scopul jucăriilor este o regulă care se ia în calcul pentru a evita situația în care cel mic se poate plictisi cu ușurință de ea sau să nu îi placă (deși acest risc nu poate fi eliminat pe deplin). Sunt unele întrebări al căror răspuns este bine să îl afli înainte de a investi în jucăria respectivă: pentru bebeluși – iau o jucărie care să îl țină treaz, să îl adoarmă sau să îl țină ocupat și să învețe ceva în felul acesta (Exemplu: culorile, diverse sunete etc.); pentru copil mai mare: ce va învăța copilul meu în timp ce se va juca astfel? conform babycenter.com
  • Atenție la substanțele chimice din jucării. Deși unele jucării pot părea inofensive, există unele substanțe care se găsesc în unele jucării (păpuși, jucării de pluș și alte figurine etc.):  mercur, cadmiu (un metal toxic care provoacă dificultăți de învățare); antimoniu (un metal care poate declanșa cancerul) și ftalați (care împiedică dezvoltarea fizică). În această categorie intră jucăriile cu pericol de sufocare.
  • Eticheta. Deși ultima de pe lista, dar nu ultima în importanță, eticheta trebuie să fie vizibilă și să ofere informațiile legate de: furnizor, vârstă adecvată, compoziție, alte posibile advertismente. Citiți cu atenție eticheta!!

Ce tipuri de jucării educative sunt recomandate bebelușilor și copiilor de grădiniță

O jucărie va reprezenta întotdeauna o bucurie atât pentru bebeluși, cât și pentru copiii mai mari. Dar dacă vom decide să alegem ca aceste jucării pe care le oferim să aibă și scop educativ, atunci ludicul va fi un succes din punct de vedere al bunei dispoziții și funcției pedagice pe care le are.

Din categoria jucării educative pentru bebeluși:

  • Cuburi de sortare. Scop: recunoașterea formei, dezvoltarea memoriei, coordonarea ochi – mâini. Fiind construit din lemn moale, fără plastic dur sau alte substanțe chimice dăunătoare, cuburile de sortare vor deveni jucăria preferată a bebelușului. Nu conține bucăți mici care să fie un pericol, iar varietatea formelor și a culorilor ajută la recunoașterea acestora și va constitui o provocare pentru micuț. Un atuu remarcabil: rezistă ori de câte ori cel mic îl va arunca sau scăpa.
  •  Animale interactive. Au butoane care atunci când sunt apăsate redau diverse sunete, melodii sau fraze. Unele  dispun de un șnur de care cel mic poate trage pentru a târî jucăria după el, în felul acesta va fi motivat să facă printre primii pași. Iar dacă respectivul animăluț va mișca și picioarele când e tras de șnur, va fi cadrul perfect pentru copilul dvs.
  • Mașini soft pentru bebe. Alcătuite din material moale și în culori vii, aceste jucării sunt rezistente la șocuri, având roți libere zăngănitoare și biluțe colorate.
  • Cărticele soft pentru bebe. Cu un număr de pagini variabil și viu colorate, cu imagini numai bune de explorat și cu fiecare pagină prevăzută din material moale care foșnește, prin cărticica moale, bebe va descoperi: sunete, culori și texturi diferite.
  • Piramida educativă colorată. Este alcătuită dintr-un set de inele colorate diferit care se învârt pe o suprafață lucioasă.

Jucării pentru copiii de grădiniță:

  • Trenuleț modular colorat. Este alcătuit din cuburi din lemn care formează un tren colorat. Stimulează dezvoltarea motorie și senzorială, precum și coordonarea mână – ochi.
  • Bucătărie din lemn cu accesorii: chiuvetă, aragaz, cuptor cu ceas, linguri, borcane etc. Bucătăria îi va cuceri pe micuții care vor învăța ordinea.
  • Jucărie turn cauză – efect. Este de fapt un turn cu bile cu un traseu și trucuri încântătoare pentru grădinari. Stimulează coordonarea mână – ochi, imaginația, facilitând înțelegerea relației cauză – efect, conform momjunction.com.

Jucării educative pe care le poți oferi cadou școlarilor

Dacă un bebeluș nu își poate alege încă jucăria și se mulțumește cu ceea ce primește, în cazul școlarilor lucrurile stau puțin diferit. Pe măsură ce cresc, copiii dezvoltă preferințe, motiv pentru care în alegerea jucăriilor pentru școlari, au și aceștia un cuvânt de spus. Deși trebuie să se țină cont de acest aspect, tot părinții iau decizia finală. De reținut însă că decizia finală trebuie să ia în considerare preferințele copilului, deoarece orice încercare de a îndruma copilul spre ceva ce el nu preferă poate avea consecințe în viitorul acestuia, născând un conflict interior între preferințele lui și cele ale părinților. Iată o serie de jucării educative recomandate pentru școlari:

  • Calendar magnetic. Prin intermediul acestuia, copilului îi sunt facilitate înțelegerea conceptelor timp, dată, luni, ani, vreme etc.
  • Cărțile de joc cu primele cuvinte, cifre, litere etc. se vor dovedi un real ajutor în procesul de învățare.
  • Forme geometrice în oglindă. Jocul este alcătuit din: cartoane cu modele, cuburi, oglinzi și suporturi. Cuburile trebuie așezate astfel încât imaginea așezată în oglindă să fie identică cu cea pe de carton. Se va dezvolta spiritul de observație, orientarea în spațiu și spiritul de echipă.
  • Cărțile continuă să fie unele dintre cele mai educative piese din arsenalul de jucării al copiilor. Specifice fiecărei vârste și fiecărei etape de dezvoltare pentru procesul educațional, micuțul va învăța treptat să descifreze și să își însușească informațiile prezentate pe înțelesul lor.
  • Joc robot pentru copii, distractiv. Funcționând cu iOS sau Android, robotul reușit „ca în filme” îl va introduce pe cel mic în lumea digitală, a programărilor mai precis. Specialiștii susțin că vârsta potrivită pentru a debuta în domeniul programării este de 5 – 6 ani, deci nu e prea devreme pentru școlarul dumneavoastră, conform raisesmartkid.com.

Siguranța în joacă. Cum alegi jucăriile astfel încât copilul să nu fie în pericol

Siguranța copilului este importantă pentru orice părinte, motiv pentru care alegem căruciorul cel mai sigur, alegem locul de joacă tot după acest criteriu și lista poate continua. Nu trebuie neglijat nici pericolul pe care îl prezintă unele jucării prin materialul din care este confecționat sau pur și simplu pentru că alegem pentru copiii noștri jucării care depășesc vârsta lui. Indicat este să citim eticheta unei jucării care recomandă vârsta atunci când facem o achiziție în domeniul jucăriilor.

În urma problemelor care au apărut, la nivel național există la nivel național aspecte care țin de siguranța jucăriilor reglementate prin Directiva 2009/48/CE privind asigurarea utilizatorilor de jucării. Astfel, jucăriile sunt introduse pe piață doar în contextul în care nu pun în pericol sănătatea utilizatorilor. Sunt admise pe piață jucăriile care respectă cerințele esențiale de securitate stabilite și care au aplicat marcajul de conformitate CE. Marcajul CE arată că în procesul de fabricație au fost respectate standardele europene armonizate.

Cerințele de securitate vizează:

  • Igiena.
  • Proprietățile chimice (să nu conțină substanțe chimice periculoase).
  •  Proprietățile electrice.
  • Proprietățile fizice și mecanice (îndepărtarea pericolului înghițirii, inhalării, rănirii etc.).

Odată însușite aceste informații, sfatul specialiștilor este ca la achiziționarea unei jucării să fie citită cu atenție eticheta. Aceasta trebuie imprimată la loc vizibil sediul producătorului, al reprezentantului autorizat sau ale importatorului, precum și marcajul CE. Atunci când sunt jucării mici sau care au în alcătuirea lor mici componente, specificațiile vor fi găsite pe ambalaj sau pe o foaie volantă care însoțește produsul, conform ec.europa.eu.

Motive pentru care îți recomandăm să fii selectiv în privința jucăriilor

Deși există prevederi precise cu privință la regulile care trebuie respectate privind siguranța jucăriilor, există totuși pe piață o gamă variată de jucării care nu respectă aceste norme, astfel încât jucăriile pe care le putem cumpăra copiilor se pot transforma într-un adevărat pericol. Din acest motiv, este nevoie de acuratețe în informațiile din domeniu și singurii care sunt responsabili de siguranța copilului suntem noi, părinții. Noi alegem ce jucărie îi dăm micuțului în mână. Pentru a înțelege responsabilitatea acestui simplu act, trebuie să înțelegem pericolele care pot apărea ulterior din cauza neglijenței.

  • Vârsta. Fabricanții de jucării țin cont de abilitățile și nivelul de dezvoltare al copilului pentru care sunt concepute respectivele jucării. De exemplu, oricât de mult i-ar plăcea, un bebeluș nu se va putea juca cu setul de magneți al fratelui mai mare, deoarece îi poate întroduce în gură și poate apărea pericolul de înecare. Jucăriile care au dimensiuni de aproximativ patru centimetri pot reprezenta un pericol pentru un copil cu vârsta 0 – 2 ani.
  • Substanțele nocive care se folosesc pentru alcătuirea diverselor jucării. Vopseaua de plumb este folosită pentru a vopsi jucării, deoarece asigură rezistența în timp a jucăriilor, dând un aspect continuu de nou. Plumbul provoacă afecțiuni ale sistemului nervos, afectând vorbirea și capacitatea de înțelegere, iar în anumite cazuri inhalarea lui poate duce chiar și la moarte. Legile permit un conținut de 0,06% al plumbului în jucării. Orice jucării care depășește acest procentaj, în unele țări sunt eliminate.
  • Pericolul de asfixiere.
  • Alte pericole

Baloanele au reprezentat întotdeauna o bucurie pentru cei mici. Atenție însă! Un balon care se sparge când e umflat produce un zgomot puternic care poate duce la pierderea auzului. De asemenea, copilul poate înghiți chiar și involuntar bucățile din balonul spart. Recomandare: baloanele să fie folosite în cazul copiilor nu mai mici de opt ani.

Seturile cu magneți deși sunt etichetate la vârsta „3ani+”, ar trebui recomandate copiilor peste 10 ani. Odată pătrunse în corp, aceste bile se unesc cauzând probleme pereților intestinali.

Concluzii

Oricât de mult ne-ar plăcea să ne privim copilul jucându-se și oricât de inofensiv ar putea părea jocul lui, responsabili pentru siguranța micuțului nostru suntem noi, părinții. Din acest motiv, este extrem de important să avem grijă ca ceea ce îi dăm în mână să fie nu doar plăcut, dar și sigur. De la o simplă lovitură cu una din jucăriile pe care le-a primit și până la accidente grave care implică intervenții chirurgicale și chiar moartea, jucăriile pot fi pline de surprize mai mult sau mai puțin plăcute. Să învățăm să alegem inteligent, să dăm dovadă de maturitate și putere de discernământ în alegerea jucăriilor pentru copiii noștri, deoarece cei mici au încredere în noi. Să facem astfel ca joaca lor să fie lipsită de pericole, iar noi să putem sta liniștiți!

Resurse despre „Oferim orice jucărie copiilor sau suntem selectivi în privinţa tipului de jucărie pe care îl oferim?”

  1. learningliftoff.com
  2. nymag.com
  3. learningchild.com.au
  4. healthychildren.org
  5. thespruce.com
  6. babycenter.com
  7. momjunction.com
  8. raisesmartkid.com
  9. ec.europa.eu

Pentru mai multe detalii despre acest subiect, vă rugăm să consultați medicul dumneavoastră sau să contactați  dr. George Dejeu, medic specialist chirurgie.

Dr. George Dejeu
medic specialist chirurgie

Spitalul Pelican Oradea
www.spitalpelican.ro
www.drdejeu.ro
dejeu.george@drdejeu.ro
0741 039931
0731 212294

De când încep copiii să se joace cu jucării şi când încetează să le mai folosescă?

Scopul acestui articole este de a informa cititorii despre „De când încep copiii să se joace cu jucării şi când încetează să le mai folosescă?”

Articol redactat de Cosmina Florescu şi verificat de psiholog Denisa Zdrobis

Sumar:

  1. Generalităţi despre jucăriile educative
  2. Rolul jucăriilor educative în dezvoltarea copilului
  3. Abilităţi pe care le dezvoltă jucăriile educative
  4. Când încep copiii să folosescă jucăriile educative
  5. Când încetează copiii să folosească jucăriile
  6. Concluzii
  7. Resurse despre „De când încep copiii să se joace cu jucării şi când încetează să le mai folosescă?”

Generalităţi despre jucăriile educative

Jucăriile educative au rolul de a oferi distracţie şi bucurie, precum și sarcina pe care aceste jocuri şi jucării educative o au: de a susţine dezvoltarea fizică, emoţională şi psihică.

Jucăriile educative sunt concepute astfel încât să ajute copilul să-şi descopere simţurile, să-şi dezvolte abilităţile, să înveţe să comunice, să înţeleagă lumea înconjurătoare şi să găsească soluţii. Jocurile educative vor asigura copilului mediul propice unei dezvoltări normale din punct de vedere fizic şi psihic, îl vor ajuta să se integreze social, să comunice şi să empatizeze cu cei din jur, ajutându-l să-şi descopere talentele şi înclinaţiile.

Interacţiunea cu familia şi cu prietenii trebuie să fie ajutată de jucăriile şi jocurile educative potrivite.

Pentru ca acestea să-și împlinească rolul de a susţine educarea şi dezvoltarea unui copil, jucăriile educative vor fi alese după anumite criterii.

Primul criteriu care impune o alegere este vârsta. Părintele va alege jucării doar dintre cele destinate palierului de vârstă în care se încadrează copilul. O jucărie nepotrivită vârstei, nu doar că nu l-ar ajuta, însă l-ar putea chiar pune în pericol.

Ulterior, se va ţine cont de înclinaţiile acestuia şi se vor procura jucării care să-i satisfacă nevoile şi dorinţele în materie de preocupări şi talente. Jucăria educativă se alege în funcţie de context şi de eveniment, existând jucării pentru interior şi jucării destinate activităţilor în aer liber.

Părintele nu va forţa copilul să se joace cu un anumit tip de jucărie. Copilului i se va lăsa libertatea de a-şi alege activităţile preferate, acestea fiind susţinute prin joc şi joacă.

Jucăriile educative presupun siguranţa copilului, astfel că se vor alege doar jucării din materiale de calitate care deţin date clare despre provenienţa acestora şi despre modul de folosire şi întreţinere, conform: ukessays.com.

„Este indicat să folosim activități cât mai diverse pe măsură ce copilul crește. Să nu ne oprim doar asupra jocurilor și jucăriilor spre care își manifestă interesul. În felul acesta, lărgim gama abilităților și aptitudinilor avute și putem cultiva gustul și către alte domenii. De asemenea, este bine să îi determinăm să iubească activitățile fizice, pentru că acestea contribuie la o dezvoltare fizică și psihică armonioasă. Sportul ajută la sănătatea fizică și psihică. Totuși, relația pe care o stabilim cu copiii noștri rămâne baza fundamentală pentru creșterea și dezvoltarea optimă a copiilor noștri.”  Psiholog Denisa Zdrobis

Rolul jucăriilor educative în dezvoltarea copilului

Rolul jucăriilor educative este de a ajuta copilul să se dezvolte normal din punct de vedere fizic şi psihic. Jucăriile educative sunt destinate fiecărei etape de creştere. Sunt jucării pentru nou-născuţi, pentru bebeluşi, pentru preşcolari, şcolarii mici şi şcolarii mari. Adaptate fiecărei etape şi alese în funcţie de vârstă, acestea vor susţine copilul în descoperirea lui şi a lumii înconjurătoare, în dezvoltarea simţurilor şi a abilităţilor, în comunicare şi socializare.

O jucărie educativă va ajuta un bebeluş să-şi descopere simţurile şi să se familiarizeze cu ceea ce îl înconjoară. Jucăria potrivită poate învăţa un preşcolar să vorbească, să-şi însuşească informaţii noi, să socializeze, să se concentreze şi să-şi canalizeze atenţia, să-şi înţeleagă şi să-şi manifeste emoţiile, să găsescă soluţii în faţa unor obstacole şi îl poate susţine în descoperirea talentelor speciale, putând fi chiar hotărâtoare în ceea ce priveşte alegerile de mai târziu. Cariera unui viitor adult poate fi creionată de preferinţele pe care copilul le manifestă pentru anumite tipuri de jucării educative şi activităţi.

Jucăriile şi jocurile educative trebuie să acopere întreaga paletă pe care acestea o oferă, susţinând  echilibrul, dezvoltarea şi învăţarea, creativitatea, imaginaţia, comunicarea şi socializarea. Astfel, se vor achiziţiona jocuri cu activităţi care vor stimula abilităţile, vor ajuta copilul să se coordoneze şi să se echilibreze în acţiuni. Pornind de la mingi şi terminând cu role şi biciclete, acestea vor ajuta copilul să se dezvolte fizic. Jocurile de creativitate vor stimula inteligenţa şi imaginaţia, vor susţine o activitate cerebrală normală şi echilibrată. Jocurile de învăţat vor susţine asimilarea de noi informaţii şi date care converg la dezvoltarea şi evoluţia copilului. Jocurile de rol, de grup şi interactive pun bazele comunicării şi integrării copilului în societate. Prin joc şi joacă, ajutat de jucăriile educative, copilul va învăţa să îşi înţeleagă şi să îşi exprime sentimentele, va descoperi soluţii la problemele pe care le întâmpină, va creşte echilibrat şi se va bucura de beneficiile fiecărei etape de dezvoltare, îmbunătăţindu-şi abilităţile, conform: naeyc.org.

Abilităţi pe care le dezvoltă jucăriile educative

Adaptate fiecărei vârste şi etape de creştere, jucăriile educative au rolul de a ajuta copilul să-şi dezvolte abilităţile.

Încă din primele luni de viaţă, prin contactul vizual, auditiv şi tactil cu jucăriile, bebeluşul va începe să se descopere pe sine şi lumea înconjurătoare.

Un sunet plăcut al caruselului, o textură fină şi moale a unei zornăitoare sau coloritul viu al unei jucării îl va ajuta pe micuț să-şi descopere simţurile şi să se familiarizeze cu lumea din jur. Astfel, începe dezvoltarea primelor abilităţi. Va avea tendinţa să întindă mânuţa spre ceea ce îl atrage, iar crescând va putea să prindă jucărioara dorită şi să o exploreze. Se dezvoltă în felul acesta coordonarea ochi – mână şi încep descoperirile ulterioare. Cel mic va reuşi să se  coordoneze şi să descopere procesul de recunoaştere a culorilor şi formelor. Va realiza procesul acţiune – reacţiune şi  fenomenul cauză – efect. Jucându-se cu jucăriile muzicale tip pian sau tobiţe, ale căror părţi componente sunt reprezentate prin chipuri vesele de animăluţe sau cu  măsuţele de activităţi, cei mici se pot deprinde cu forme, culori, animăluţe şi sunetele scoase de acestea. Balansoarele şi premergătoarele, jocurile tip puzzle din două, patru sau şase piese, cărţile ilustrate în caractere mari, cuburile din burete pentru construit şi animăluţele vorbitoare vor ajuta bebeluşul să-şi dezvolte mobilitatea şi inteligenţa, să-şi descopere înclinaţiile şi să comunice.

Jucăriile educative pentru bebeluşi îi vor ajuta pe aceștia să-şi descopere simţurile, şă-şi dezvolte mobilitatea, motricitatea, coordonarea, să înţeleagă fenomenele care se petrec în jurul lor, învăţându-l să comunice, să transmită şi să înţeleagă.

Prin joaca educativă, copilul trebuie să se înţeleagă pe sine, să îşi dea seama că este integrat unui grup format din familie şi prieteni şi să descopere metodele prin care va deveni ceea ce doreşte.

Jucăriile educative susţin dezvoltarea abilităţilor, astfel încât copilul să facă faţă oricărui context în care este implicat în mod firesc şi adaptat vârstei.

Prin joaca potrivită stadiului de dezvoltare, copilul va începe să imite activităţi, ajungând să le stăpânească însuşindu-şi noi abilităţi, va participa la istorisirea unei întâmplări, dezvoltându-şi comunicarea, va învăţa să construiască, să modeleze, să coloreze, stimulându-şi creativitatea, inteligenţa şi imaginaţia, se va angrena în jocuri colective care îi vor da încredere în sine şi îl vor susţine în evoluţie. Jucăriile educative au rolul de a-l îndruma pe copil în a-şi descoperi talente şi înclinaţii speciale, dându-i posibilitatea de a excela în anumite activităţi, susţinându-i concentrarea şi implicarea.

Jocul educativ va ajuta copilul în canalizarea atenţiei într-o anumită direcţie, mărindu-i capacitatea de concentrare, memorare şi învăţare.

Jocurile educative stau la baza învăţării, ajutând copilul să-şi stabilească propiile strategii de acumulare a informaţiilor, un fenomen absolut necesar în dezvoltare.

Jucăriile educative înseamnă distracţie, asigurând mediul necesar unui copil pentru a creşte armonios. Pe lângă rolul de a aduce bucurie şi bună dispoziţie, jucăriile educative îl vor ajuta să-şi descopere simţurile, îl vor învăţa să meargă şi să se coordoneze, îi vor dezvolta mobilitatea şi motricitatea, urmând să dobândească noi abilităţi, conșientizându-şi propiile talente şi înclinaţii, dezvoltându-şi inteligenţa, capacitatea de concentrare şi memorare, imaginaţia, comunicarea şi încrederea în sine, conform: earlychildhoodaustralia.org.au

Când încep copiii să folosescă jucăriile educative

Jucăriile educative sunt destinate fiecărei etape de creştere, fiind produse în funcţie de abilităţile copilului şi de necesităţile acestuia în materie de dezvoltare.

În primele luni de viaţă, cel mic se va bucura de o jucărie, dacă acesta se află în câmpul său vizual şi auditiv.

La naştere, un bebeluş nu are vederea foarte clară, astfel că în prima lună, o jucărioară poate fi ţinută la o distanţă de aproximativ 30 cm de faţa micuţului.

Auzul copilului este foarte bine dezvoltat încă de la naştere, astfel că va întoarce căpuşorul dacă aude un zgomot produs de o jucărioară.

În primele luni, cel mic se bucură de o dezvoltare rapidă. Prin contactul cu o jucărioară, el îşi va descoperi simţurile şi va începe să perceapă lumea înconjurătoare. La proximativ trei luni, se poate vorbi despre un start al jocului. Bebeluşul începe să întindă mânuţa după o jucărie, o va recunoaşte şi va manifesta bucurie. Acestei etape îi sunt recomandate jucăriile muzicale, viu colorate şi cu imagini vesele, texturile moi şi plăcute. Dezvoltarea îl va ajuta pe micuţ să poată prinde o jucărie, iar spre vârsta de şase luni va reuși să o ducă la guriţă. În primul an de viaţă, cel mic va manifesta o dezvoltare fizică şi psihică semnificativă, iar prin joaca educativă, abilităţile acestuia vor fi susţinute masiv. Va învăţa să se coordoneze, îşi va dezvolta mobilitatea şi motricitatea, va realiza fenomenul acţiune-reacţiune, îşi va descoperi simţurile şi va învăţa să comunice.

În funcţie de dezvoltarea bebeluşului şi de etapele de creştere, startul la joacă începe în jurul vârstei de trei luni. Copilul se va bucura de joacă şi de interacţiunea cu mama, aceasta având rolul cel mai important atunci când cel mic porneşte pe acest frumos drum. Joaca cu jucăriile, cântatul şi răsfăţul mamei, simple mişcări de gimnastică, distracţia de la băiţă, descoperirea unei flori afară, prezenţa jucăuşă a unui animăluţ fac parte din procesul de creştere şi dezvoltare prin joc şi joacă, conform: babycenter.co.uk.

Când încetează copiii să folosească jucăriile

Era tehnologiei şi-a pus amprenta şi asupra perioadei în care copiii se bucură de joc şi de beneficiile majore ale jocurilor educative asupra creşterii şi dezvoltării. Copiii cu vârste între 1 – 5 ani se mai joacă şi se mai bucură de jocul educativ, participând la activităţi educative sub îndrumarea familiei şi a supraveghetorilor.

Bine organizaţi şi incluşi într-un program de joacă, cei mici pot beneficia de avantajele jocului educativ chiar şi până la vârstă de şapte ani. La această vârstă există însă un prag extrem de periculos de la care copiii încep să tindă doar spre jocuri electronice şi alte platforme de joc.  Astfel, copiii renunţă cu mare uşurinţă la păpuşi, maşinuţe, cuburi de construit, plastilină, creioane colorate şi la jocurile de rol în favoarea gadget-urilor.

Este adevărat că jocul pe calculator asigură abilităţi tehnice de care părinţii lor nu au beneficiat, şi acestea prezentând avantajele lor, însă nu trebuie exclusă din programul zilnic joaca fizică.

Odată ce copilul ajunge la vârsta de 14 ani, nu va mai manifesta interes pentru un joc de construit, ci poate doar ocazional sau din pasiune, însă activităţile în aer liber, gen ciclism, role sau  sporturile de echipă şi individuale nu pot fi excluse din viaţa unui copil.

Pe măsură ce cresc, abilităţile copiilor devin tot mai complexe, iar capacitatea lor fizică şi psihică atinge cote înalte. Din acest motiv, activităţile lor ar trebui pliate posibilităţilor şi înclinaţiilor pe care le manifestă. Este greu de precizat o vârstă până la care un copil ar trebui să se joace, însă familia şi societatea trebuie să susţină joaca educativă fizică pentru cât mai mult timp pentru dezvoltarea fizică, pentru echilibrul psihic şi pentru susţinerea comunicării şi a socializării, conform: dailymail.co.uk.

Concluzii

Joaca este esenţială pentru dezvoltarea fizică şi psihică. Jucăriile şi jocurile educative au rolul de a-l susţine pe copil în descoperirea propriilor simţuri, în dezvoltarea abilităţilor şi în comunicare. Prin joc, un copil va învăţa să se mişte, să-şi coordoneze mişcările, îşi va dezvolta inteligenţa şi creativitatea, îşi va stimula imaginaţia şi va învăţa să descopere căi prin care să rezolve diverse dileme. Prin joc, un copil învaţă să comunice, să empatizeze, creşte puterea de concentrare şi învăţare, ştiind cum să-şi canalizeze atenţia şi cum să gestioneze orice problemă ivită.

În mod normal, un copil începe să conştietizeze jocul în jurul vârstei de trei luni. Există jucării educative destinate chiar şi preadolescenţilor de 14 – 16 ani, însă copiii tind să micşoreze cât mai mult timpul alocat jucăriilor educative în favoarea gadget-urilor.

Familia şi societatea au datoria de a implica copiii cât mai mult timp în joc şi joacă fizică, tocmai pentru ca aceştia să se poată bucura de beneficiile jucăriilor educative, pentru o creştere normală şi echilibrată din punct de vedere fizic şi psihic.

Resurse despre „De când încep copiii să se joace cu jucării şi când încetează să le mai folosescă?”

  1. ukessays.com
  2. naeyc.org
  3. earlychildhoodaustralia
  4. babycenter.co.uk
  5. dailymail.co.uk

Pentru mai multe detalii despre acest subiect, vă rugăm să consultați medicul pediatru sau să contactați psiholog Denisa Zdrobis.

Psiholog Denisa Zdrobis

Tel.: 0721.881.977

Denisa.zdrobis@gmail.com

Câte jucării ar trebui să aibă un copil?

Scopul acestui articol este de a informa cititorii despre „Câte jucării ar trebui să aibă un copil?”

Articol redactat de Cosmina Florescu şi verificat de psiholog Denisa Zdrobis.

Sumar:

  1. Jucăriile – importante sau nu pentru o bună dezvoltare a copilului?
  2. Câte jucării ar trebui să aibă un copil?
  3. Cum să eviţi ca cel mic să aibă prea multe jucării
  4. Cum păstrezi interesul copilului faţă de joc şi jucării
  5. Cum îl înveţi să facă ordine după ce se joacă
  6. Concluzii
  7. Resurse despre „Câte jucării ar trebui să aibă un copil?”

Jucăriile – importante sau nu pentru o bună dezvoltarea a copilului?

Imediat ce se naşte, bebebuşul îşi continuă drumul său de creştere şi dezvoltare. Prima etapă a parcurs-o în burtica mamei. De acum, cel mic se va dezvolta fizic şi psihic, zi de zi, îngrijit, susţinut şi iubit de către noua sa familie, în special de mamă, ea având rolul dominant în creşterea, dezvoltarea, formarea şi educarea lui.

Pe lângă hrană şi apă, copilul are nevoie de o serie de alte elemente şi contexte care îl vor susţine  să se dezvolte atât fizic, cât şi psihic.

Una dintre cele mai eficiente şi normale metode prin care copilul se va descoperi pe sine şi lumea înconjurătoare, prin care se va dezvolta fizic şi se va echilibra emoţional, este metoda jocului.

Jucăriile sunt parte din lumea copilăriei, aducând nu doar distracţie şi bucurie, ci ajutând copiii să crească şi să evolueze.

În primele luni de viaţă, în special după a doua lună, jucăriile vor ajuta bebeluşul să se descopere pe sine şi simţurile, auzul, văzul şi simţul tactil, realizùnd coordonarea văz-mânuţe. Jucăriile îl vor susţine în a descoperi comunicarea, în a se familiariza cu forme şi texturi, în a înţelege fenomenul acţiune-reacţiune. Pentru acestă primă etapă de creştere, jucăriile recomandate sunt caruselele muzicale, zornăitorile. Pe măsură ce mai cresc, se recomandă: măsuţele cu activităţi, jucăriile muzicale, destinate strict fiecărei etape de creştere. Acestea vor avea rolul de a ajuta bebeluşul să-şi dezvolte abilităţile, să-şi coordoneze mişcările, să vorbească, să facă primii paşi și, foarte important, îl vor învăţa să comunice.

Trecând la etapa următoare, a copiilor de grădiniţă, paleta de jocuri şi jucării se extinde. Prin joc, cel mic va avea posibilitatea să-şi descopere talente, noi abilităţi, va fi susţinut să-şi dezvolte imaginaţia, creativitatea, inteligenţa şi comunicarea.

Preşcolarii şi şcolarii mici, prin joc şi joacă, îşi vor exersa atenţia, îşi vor îmbunătăţi memoria şi capacitatea de concentrare, însuşindu-și cu uşurinţă informaţii noi. Prin joc, copilul va învăţa mult mai uşor să numere şi să socotească sau cum să obţină un anumit ton prin combinarea mai multor culori.

Şcolarii pot învăţa foarte uşor prin joacă. Jocurile ştiinţifice, puzzle-urile elaborate, instrumentele muzicale, jocurile de creaţie vin în completarea datelor care sunt furnizate prin intermediul şcolii, reprezentând chiar o modalitate de a-şi descoperi talente şi înclinaţii speciale.

Prin joacă, un copil face cunoştinţă cu lumea înconjurătoare, înţelege fenomene, se dezvoltă fizic şi psihic, îşi antrenează activitatea cerebrală, se integrează social, comunică, empatizează şi se descoperă pe sine. Plăcutele jocuri de rol pot creiona cariera viitoare a copilului devenit adult. Un copil care va prefera să joace rolul doctorului, are mari şanse să îmbrăţişeze această carieră, aşa cum un mititel fascinat de bucătărioara de jucărie plină de ustensile şi accesorii poate deveni bucătar. Jocurile creative, chiturile de modelat sau pictat pot pune bazele unei viitoare cariere în domeniul artelor, aşa cum un pasionat de clape poate face din muzică o carieră. Părintele trebuie să sesizeze înclinaţiile copilului spre anumite tipuri de jucării şi jocuri, susţinând preocuparea acestuia.

În mod normal, perioada propice jocului este între vârsta  două luni şi 14 – 16 ani. Însă era gadget-urilor a răpit foarte mult din timpul acordat jocului fizic, un context în care părinţii şi cadrele didactice ar trebui să găsescă soluţii prin care să păstreze treaz interesul copiilor pentru joc şi joacă, acestea având un rol esenţial în buna dezvoltare fizică şi psihică, însemnând sănătate şi echilibru emoţional, comunicare şi integrare socială, conform: childdevelopmetinfo.com

„Tot mai multi copii prezintă simptomele unei veritabile depresii, fiind încărcați cu tot felul de activități. Dorința adulților de a avea un copil care știe și face cât mai multe, pornește inconștient, fie din competiția lor cu alți adulti, fie pentru că ei nu au putut beneficia de ce au copiii lor, fie pentru a acoperi timpul lipsă din viața copiilor lor. Din păcate, societatea întreține toate aceste situații, de exemplu încurajează competiția și consumerismul, inclusiv industria de jucării. Întrebarea este: vreau un copil fericit și care poate nu excelează la ce vrem noi sau cum vrem noi sau vreau un copil performant, dar la care există riscul inclusiv să dezvolte vreo boală? Meseria de părinte este într-adevar cea mai grea, dar dacă timpul pe care îl petrecem alături de copiii noștri este unul calitativ, în care suntem prezenți 100%, atunci cu siguranță copiii se vor simți bine și asta îi va ajuta să și învețe ușor, prin joc. Prea multe jocuri le poate scădea interesul și creativitatea, de aceea este bine să fim cumpătați atunci când suntem tentați să cumpărăm în exces. Echilibrul este secretul pentru orice.”Psiholog Denisa Zdrobis

Câte jucării ar trebui să aibă un copil?

Conform studiilor realizate de un grup de cercetători germani, se pare că cei mici nu au nevoie de foarte multe jucării pentru a se putea dezvolta normal. Studiul a fost efectuat în anul 1992 în Penzberg şi denumit Toy-Free Center. Părinţii au fost informaţi că li se vor lua jucăriile, iar profesorii supaveghetori au fost instruiţi să nu intervină, ci să-i lase pe copii să-şi gestioneze singuri plictiseala pricinuită de lipsa jocurilor şi jucăriilor. În primă fază, copiii s-au simţit pierduţi fără jucării, ulterior găsind variante de a-şi umple timpul într-un mod plăcut. Au jucat jocuri de rol, au plecat în drumeţii de unde şi-au luat diverse elemente pe care le-au folosit pentru a construi obiecte, au învăţat să se joace împreună şi să colaboreze pentru a obţine ceea ce şi-au propus.

Astfel, rezultatul studiului a demonstrat că micuţii lăsaţi fără jucării au devenit mult mai creativi, echilibraţi şi au căpătat foarte mare încredere în propriile forţe. De asemenea, şi-au descoperit noi talente şi şi-au dezvoltat comunicarea.

Evident că studiul nu a vrut să promoveze ideea copilăriei fără jucării, ci a intenţionat să demonstreze că cei mici nu au nevoie de o cantitate masivă de jucării pentru a-şi dezvolta abilităţile şi pentru a creşte echilibraţi. Pe lângă acest fenomen, psihologii susţin că un copil cu cât are mai multe jucării, cu atât îşi va dori şi mai multe. Pe de altă parte, accesul la foarte multe jucării poate deveni chiar periculos, cel mic tratând cu superficialitate fiecare jucărie în parte fără a se angrena în joacă şi formare, tocmai pentru că are foarte multe, iar atenţia sa va fi risipită  inutil. Având puţine jucării, copilul va acorda mai mult timp şi mai multă atenţie fiecăreia.

Un copil nu are nevoie de o avalanşă de jucării pentru a se putea dezvolta normal, pentru a-şi îmbunătăţi abilităţile şi pentru a creşte echilibrat emoţional.

Pe de altă parte, când micuții încep să ceară jucării şi părinţii le cumpără, se va constata o lipsă de spaţiu şi o dezordine deloc recomandate. Copilul trebuie să înveţe ordinea şi cum se păstrează. Însă dacă toată casa este plină de jucării, piese, jocuri, accesorii, creioane, table, mese de activităţi, cu greu va putea fi instruit astfel încât să-şi păstreze jucăriile în ordine, conform: mother.ly.

Cum să eviţi ca cel mic să aibă prea multe jucării

Indicat ar fi ca părintele să ştie de la început că nu este necesar să umple casa cu jucării pentru ca cel mic să se poată bucura de beneficiile jocului. Sunt suficiente câteva jucării destinate vârstei celui mic, fiecare dintre ele acoperind o anumită activitate, având un anumit rol. Este suficientă o tablă magnetică pentru a învăţa cifre şi litere, nu trebuie cumpărate toate tipurile de jocuri destinate învăţării.

Evident că jucăriile se vor ajusta în funcţie de gradul de dezvoltare al abilităţilor copilului, însă după ce s-a parcurs fiecare etapă. Indicat ar fi ca jucăria de care nu mai este nevoie, deoarece copilul a depăşit stadiul respectiv, să fie depozitată într-un loc separat în casă sau să fie dată altor copii mai mici, dacă starea jucăriei/ jocului este bună.

Pentru a evita ca cel mic să aibă prea multe jucării, se pot aplica unele măsuri. Se recomandă regula celor 20 de jucării. Mama împreună cu cel mic vor face o curăţenie generală în jucării, dându-i lui sarcina de a-şi alege 20 de jucării/jocuri pe care şi le doreşte. Celelalte nu neapărat că vor fi eliminate total, ci vor fi depozitate pentru un timp în altă parte. Pentru a reuşi, este foarte important ca mama să comunice permanent cu cel mic, să-i explice şi să-l ajute să-şi aleagă jucăriile cele mai potrivite pentru buna lui dezvoltare fizică şi psihică.

Pentru a diminua dorinţa copilului de a-şi cumpăra permanent jucării, părintele poate veni cu alternative de activităţi care să îi atragă atenţia, precum sportul, activitatea în aer liber, jocurile de rol fără jucării împreună cu alţi copii.

Pentru a nu ajunge ca jucăriile să fie în exces, acestea nu ar trebui să ajungă în casă. Astfel, nu se vor cumpăra ori de câte ori cel mic doreşte, aici contând foarte mult explicaţiile pe care părintele i le dă atunci când decide că nu este nevoie de o jucărie. Li se va explica rudelor şi prietenilor că un cadou pentru copil poate consta şi în alte lucruri, nu doar în jucării.

Jucăriile ajung să fie în exces din cauza părinţilor care permit şi susţin acest lucru. Însă tot ei pot găsi metode să elibereze spaţiul, colaborând permanent cu cel mic în vederea găsirii celor mai bune soluţii, astfel încât acesta să se poată bucura de beneficiile jucăriilor cele mai potrivite şi necesare, reuşind să-şi dezvolte atenţia, capacitatea de concentrare, creativitatea, inteligenţa, imaginaţia şi comunicarea, conform: mother.ly.

Cum păstrezi interesul copilului faţă de joc şi jucării

Jucăriile au rolul de a ajuta copilul să se descopere, să se dezvolte fizic şi psihic, să crească echilibrat, să înveţe, să-şi dezvolte abilităţile şi să comunice. Din aceste motive, este foarte important ca un copil să-şi păstreze interesul pentru joc şi joacă.

În era tehnologiei, alternativele sunt tentante şi există peste tot, astfel că un copil de 7 ani ajunge să prefere să joace un joc pe calculator, în loc să se joace un joc educativ cu prietenii sau familia.

Părinţii au rolul de a lua măsuri şi de a ghida copilul astfel încât interesul lui pentru joaca cu jucării să nu dispară prea devreme.

În cazul bebeluşilor şi al celor mai mici, lucrurile sunt mai simple. Pentru a-i încuraja să se joace astfel încât să descopere lumea înconjurătoare, micuții vor fi încurajaţi de părinţi care se vor implica efectiv în joacă. Se vor aşeza cu cel mic pe jos, îi va capta atenţia cu jucării şi jocuri destinate vârstei şi abilităţilor acestuia şi vor încerca să alterneze activităţile, astfel încât interesul celui mic să fie păstrat. Pentru a reuşi să capteze atenţia unui copil, părintele trebuie să fie foarte realist şi să cunoască gradul de dezvoltare al copilului, abilităţile, talentele, înclinaţiile şi preferinţele acestuia. Doar astfel poate veni în întâmpinarea nevoilor copilului în materie de joc. Părintele va pune la dispoziţia copilului jucăriile care sunt adaptate caracterului, dorinţelor şi putinţelor acestuia. În cazul tendinţei exagerate de a se juca pe calculator sau tablete, părintele este obligat să facă un program în care să aloce timp şi jocului fizic, conform: youngparents.com.sg.

Cum îl înveţi să facă ordine după ce se joacă

Ordinea în camera unui copil sau la locul destinat jocului este foarte importantă pentru echilibrul lui, dar şi pentru a-i facilita posibilitatea de a avea acces vizual la toate jucăriile, astfel încât să-şi aleagă jucăria dorită.

Copilul trebuie să înţeleagă că jucăriile se vor păstra întregi, curate şi în ordine. Este recomandat ca de mic să înţeleagă importanţa ordinei. La început, mama va fi cea care va face ordine după joaca cu un bebeluş. Pe măsură ce acesta creşte, îl va angrena în punerea jucăriilor la loc. Ulterior, atunci când vârsta permite, i se va cere să facă singur ordine și să pună la loc o jucărie după ce s-a jucat cu ea.

Părintele poate folosi tot felul de tehnici. În primul rând, mobilierul trebuie să fie foarte bine compartimentat astfel încât jucăriile să aibă locul lor precis. Se pot folosi cutii, rafturi, policioare, saci, punguţe vesele personalizate şi înveselite cu diverse accesorii.

Copilul trebuie să înţeleagă ce are de făcut şi cum poate face lucrul respectiv. De asemenea, i se poate de un timp de avertisment, după care părintele să impună o mică pedeapsă în caz că cel mic refuză.

Se pot găsi diverse motive pentru care jucăriile ar trebui ordonate. Fie că şi ele au nevoie de somn, fie că la ora la care mami pune un cântecel, toate jucăriile vor dori să fie la locul lor, sau oricare altă alternativă despre care părintele crede că ar avea impact pozitiv asupra copilului.

Făcându-şi singur ordine, va învăţa să fie organizat, va aprecia şi munca celorlalţi şi va căpăta încredere în sine. Ordinea în jucării şi în jocuri va facilita o joacă normală, completă şi benefică pentru copil, asigurându-i acces la toate activităţile oferite prin joc, conform: b-inspiredmama.com.

Concluzii

Jucăriile vor ajuta copilul să se dezvolte armonios, îi vor susţine educarea, formarea şi învăţarea, vor facilita comunicarea şi socializarea, îl vor susţine într-o creştere echilibrată din punct de vedere fizic şi psihic.

Excesul de jucării şi dezordinea pot avea efecte nedorite. Multe jucării şi jocuri care invadează spaţiul unui copil pot conduce la lipsa capacităţii de concentrare şi la dispariţia interesului pentru joc şi joacă. Cel mic va acorda foarte puţin timp fiecărei jucării în parte, fapt ce va anula rolul jocului, deoarece copilul nu se joacă, ci doar le studiază puţin şi le abandonează.

Este foarte important ca părintele să ofere copilului doar câteva jucării destinate vârstei şi capacităţii acestuia, să ştie cum să îi păstreze treaz interesul pentru joc, dar să îl şi solicite în a-şi păstra jucăriile în ordine, astfel încât să se poată bucura de beneficiile acestora.

Resurse despre „Câte jucării ar trebui să aibă un copil?

  1. childdevelopmetinfo.com
  2. kidsinthehouse.com
  3. mother.ly
  4. romper.com
  5. youngparents.com.sg
  6. b-inspiredmama.com

Pentru mai multe detalii despre acest subiect, vă rugăm să consultați medicul pediatru sau să contactați psiholog Denisa Zdrobis.

Psiholog Denisa Zdrobis

Tel.: 0721.881.977

denisa.zdrobis@gmail.com

Share on facebook
Share on twitter
Share on email